Surducul este un sat mai dezvoltat, situat de-a lungul râului Iara și al drumului DJ107M, în imediata apropiere a centrului de comună.
Și biserica de lemn din această localitate poartă tot hramul „Sfinții Arhangheli Mihail si Gavril” și face parte din patrimoniul lăcașurilor de cult din lemn din Transilvania, clasată în lista monumentelor istorice clasa B. O găsiți în apropiere de drumul principal, lângă o uliță orientată înspre nord, pe o mică elevație a terenului, în mijlocul unei curți de formă aproape ovală, în care nu există altă vegetație decât iarba înaltă, necosită. Nu există nicio alee prin iarba deasă spre clădire, semn că aceasta e rareori vizitată. Curtea este înclinată spre sud și oferă o frumoasă priveliște asupra văii râului Iara și a peisajelor submontane de pe partea cealaltă a râului.
Poarta de acces de pe latura nordică este cea originală, din lemn, și este încă vizibilă inscripția în chirilică: ”Să se știe că s-au făcutu această ușea Ioan Murariu Moldovanu văleat 1755”. Această poartă nu este folosită în prezent.
Biserica în sine datează din anul 1758, și este ridicată pe un soclu de piatră și bârne de stejar în tehnica Blockbau, prin îmbinarea la capete a grinzilor în coadă de rândunică și în cheotori drepte. Este deosebită față de celelalte biserici de lemn de pe Valea Arieșului, datorită turlei elansate prevăzute cu foișor, cu fleșa înaltă și patru turnulețe. În planul inițial clopotnița a fost separată, dar ulterior, o dată cu extinderea pronaosului peste pridvorul inițial, s-a înălțat și turnul clopotniță cu galeria deschisă. Bolta semicirculară a naosului a fost extinsă peste pronaosul tăvănit inițial, și pe latura sudică s-a adăugat un pridvor parțial. Absida altarului este formată din 5 laturi și are un acoperiș boltit spre iconostas.
Biserica este tencuită atât la exterior (mai puțin pridvorul și turla care sunt încă din lemn), cât și la interior, astfel fiind acoperită o mare parte din pictura interioară. Pictura rămasă descoperită fiind prezentă pe bolta vechii nave principale și pe tâmplă. Pictura datează din anul 1824, făcută de Irimie Ștefan Zugrav din Filea de Jos. În anul 1832, pictorul din Surduc, Ilie Pop, a pictat ușile împărătești și o cruce.
Din păcate, la momentul vizitei noastre în teren, acoperișul bisericii era grav avariat, lucru care va duce în timp la distrugerea accentuată a picturii interioare, care este deja foarte ștearsă. Este genul de locație care ar trebui vizitată acum, până când nu se va degrada mai tare. Ar fi necesară o intervenție de reabilitare până nu este prea târziu.
