Fără doar și poate, cel mai important monument istoric și cultural de pe teritoriul GAL Lider Cluj este Biserica ”Sfânta Parascheva” din Feleacu, monument din clasa A de importanță. Este cea mai veche biserică din teritoriu, datată la 1486 (alte surse vorbesc despre 1488) și aparent ctitorită de însuși Ștefan cel Mare. Un obiectiv de neratat pe orice traseu turistic. Dacă vă întrebați ce legătură are domnitorul Moldovei cu o biserică din Transilvania, este știut că relațiile între Ștefan cel Mare și Matei Corvin (regele Ungariei, Clujean de origine) erau strânse. Deși cei doi au luptat unul împotriva celuilalt în 1467, ulterior au semnat un tratat de pace și, în 1475, Ștefan îl recunoștea pe Matei ca suveran și se știe că Ungaria l-a susținut pe Ștefan în unele lupte împotriva Imperiului Otoman.
Stabilirea lui Ștefan cel Mare ca ctitor al unei biserici atât de aproape de Cluj este considerată de unii istorici (vezi Adrian Andrei Rusu, în Analele Putnei, I, nr.2, 2005) ca fiind doar un mit naționalist frumos, menit să găsească o unitate spirituală între Moldova și Transilvania. Cu toate relațiile cordiale, este greu de crezut că regele Ungariei ar fi putut da permisiunea pentru ca un voievod de peste Carpați să stabilească aici o biserică. Asta deși, într-adevăr, există unele similarități arhitecturale între ea și lăcașurile de cult din Moldova, care duc spre această idee. Unii istorici avansează o cale de mijloc, afirmând că a existat o anumită susținere a domnitorului moldovean la construcția bisericii, dar nu chiar până la nivelul de a fi considerat ctitor al acesteia.
Însă pentru vizitatorii locației, această controversă istorică este invizibilă. Implicarea lui Ștefan cel Mare nu este contestată nicăieri la fața locului, iar bustul acestuia stă la loc de cinste în curtea bisericii. Diverse reprezentări ale acestuia se regăsesc și la noua biserică, despre care vom vorbi mai târziu.
Locația este îngrijită activ de preotul paroh și stareț Alexandru Ghenț, pe care îl puteți găsi de obicei la mănăstirea din apropierea bisericii vechi. Numărul său de telefon este afișat în curtea bisericii celei noi. Acest obiectiv este și cel mai ușor vizitabil din teritoriu. Alte biserici din teritoriu sunt deschise rareori publicului, doar în timpul slujbelor religioase, în vreme ce aceasta are de regulă ușile deschise, iar vizitatorii pot vedea ușor detalii din interior prin grilajele de la uși. Cei care doresc să intre pot lua legătura cu părintele Alexandru Ghenț, care se va bucura să vă deschidă și chiar să vă spună câte ceva despre acest loc. Preferabil cu o programare prealabilă.
Primul lucru pe care îl veți observa este plasamentul deosebit, pe o colină ce domină satul și oferă o panoramă largă asupra drumului Turda-Cluj. Panorama funcționează și invers: este imposibil să ratați impozanta biserică atunci când conduceți pe DN1.
Lăcașul de cult s-a construit pe locul unei biserici mai vechi de lemn. Biserica are un plan format din pronaos, naos și altar. Naosul este de formă dreptunghiulară, tip sală cu navă formată din două travee boltite în cruce pe ogive. Bolțile navei au nervuri gotice, profilate, fără console sau pilaștri, cu chei de boltă, una din ele fiind ornamentată cu un scut heraldic, element ce apare și la Biserica Vadu, ctitorită de Ștefan cel Mare (o indicație a posibilei legături dintre Ștefan și această biserică din Feleacu). Absida altarului este poligonală și decroșată, ridicată pe un soclu exterior, specifică bisericilor gotice. O particularitate a bisericii din Feleacu sunt cele două portaluri diferite - element preluat de la bisericile moldovenești, și anume: portalul Vestic, intrarea în pronaos, este în arc frânt -element gotic, iar cel de la intrarea în naos este de formă dreptunghiulară, mai profilat, cu mai multe baghete încrucișate la colțuri. Celelalte elemente, cum ar fi ogivele, portalurile și elemente decorative confirmă mâna aceluiași maestru pietrar cu alte biserici din Cetatea Clujeană.
Biserica a fost înzestrată cu mari valori încă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, și anume manuscrise: un Liturghier slavon, din anul 1481, scris pe hârtie, cu frontispicii deosebite; Tetraevangheliarul, datând din anul 1488, deosebit fiind datorită istoricului construirii bisericii încă din timpul arhiepiscopului Daniil dar și datorită faptului ca a fost ferecat în argint de Isac Vistiernicul lui Ștefan cel Mare în 1498. O copie a liturghierului slavon se regăsește încă în biserică, dar originalul este la Biblioteca Central Universitară Lucian Blaga din Cluj-Napoca. Expuse înăuntru sunt și alte obiecte găsite în timpul excavațiilor din curte, precum și icoane, cruci și alte obiecte de cult, dar și câteva obiecte de port popular. Alte obiecte au fost duse la biserica cea nouă, iar altele au ajuns în muzee. Se remarcă și o cruce ”celtică” din secolul XVII, excavată și păstrată în interiorul bisericii. Deși poate părea neobișnuit, simbolul crucii celtice nu este nemaiîntâlnit în spațiul românesc, acesta fiind un simbol universal al bisericii biruitoare.
Conform spuselor părintelui Ghenț, în curte s-au mai găsit numeroase relicve interesante, inclusiv un monument funerar al unui rabin evreu. Explicația pentru prezența acestuia aici este necunoscută, dar părintele crede că este un semn al multiculturalismului din tolerantul sat Feleacu, unde a fost acceptată și protejată minoritatea aceasta.
Pictura în biserică a fost realizată de vestitul pictor Nistor Zugrav din Feleac, care a activat și în multe alte biserici din zona Luna de Sus, Suceag, Cojocna, Mărtinești, și a fost activ între anii 1760-1810.
Biserica a fost restaurată în anul 1925, sub patronajul regelui Ferdinand al României și după planurile și viziunea arhitectului Kos Karoly. Atunci i s-a adăugat și turnul clopotniță cu foișor, fleșa și patru turnulețe.
Să mai remarcăm inscripțiile de la exteriorul clădirii, dintre care cea mai veche este păstrată din 1516, care marchează prezența unui oarecare popa Filip din Hațeg la acest lăcaș. De asemenea, în afară de Ștefan cel Mare, un alt personaj este cinstit prin prezența unui bust în curtea bisericii: Ștefan Micle, profesor de Fizică ajuns rector al Universității din Iași (1867-1875), născut în Feleacu. Școala din localitate îi poartă azi numele.
