Pentru presupusul Izvor al lui Alexandru Macedon, locația este neclară (neconfirmată)
Posibila localizare: în apropierea drumului 103G, între Cariera Săndulești și Cheile Turenilor
Coordonate aproximative (grade zecimale): 46.59585 23.70752
Pentru Peștera lui Balica, locația este aproape de intrarea din amonte a Cheilor Turzii.
Coordonate aproximative (grade zecimale): 46.57045 23.66789
Alexandru Macedon și Cheile Turzii
Menționam în descrierea pentru Cheile Turzii că mai există și alte legende locale despre chei și zona dimprejur. Unele dintre ele nu au niciun fel de fundament istoric și nu se știe cine le-a lansat și perpetuat. Din această categorie sunt poveștile legate de prezența lui Alexandru Macedon în această zonă. O legendă spune că însăși existența acestor chei s-ar datora faptului că Bucefal, calul lui Alexandru cel Mare, ar fi lovit cu copita stânca de calcar, împărțind-o în două și separând-ul pe împărat de o ceată de dușmani care îl urmărea.
O altă variantă, oarecum similară este că în locul în care calul a lovit cu copita, undeva în apropierea Cheilor Tureni, ar fi țâșnit un izvor, iar în piatra ar fi rămas urmele nărilor calului care s-a aplecat să se adape. Alții spun că izvorul lui Alexandru Macedon s-a format atunci când calul ar fi sărit peste întreaga deschidere a Cheilor, de pe un versant pe altul, lovind cu botul în cădere locul unde a aterizat.
Nu există o coerență a acestor povești, astfel încât presupusul izvor ar putea fi în cel puțin 4 locuri diferite. În orice caz, trebuie multă imaginație pentru a vedea în gropile dintr-o banală rocă, un loc mitologic de adăpare pentru calul marelui cuceritor.
De altfel, nu există niciun fel de dovezi că Alexandru Macedon ar fi ajuns măcar în apropierea acestei zone. În timpul cuceririlor sale, acesta a ajuns la Dunăre și trupele sale au făcut câteva incursiuni răzlețe la Nord de ea, pentru a strânge provizii, dar nu mai mult de atât. Imperiul nu s-a extins niciodată în această direcție, expediția mergând înspre Est. Nici vorbă să ajungă trupele până la Turda, așa că poveștile sunt lipsite de substanță.
Haiducii lui Nichita Balica
Conform unor legende, peștera lui Balica a fost denumită după haiducul Nichita Balica (cunoscut și ca Balyka László), luptător antihabsburgic în armata lui Francisc Rákóczi al II-lea.
Haiducii lui Balica și-ar fi stabilit baza pe culmile din Cheile Turzii și s-ar fi refugiat deseori în peșterile din interior. Se spune că aceștia s-ar fi revoltat împotriva stăpânirii austro-ungare și că Balica s-a ascuns mai multă vreme în peștera Cetățeaua Mare, care de atunci se mai numește și Peștera lui Balica.
Zânele din peșteri
O altă legendă spune că în peșterile Cetățeaua Mare și Cetățeaua Mică ar fi locuit două zâne nemuritoare. Între ele ar fi fost un pod de argint, care le unea. Povestea spune că una dintre ele s-a îndrăgostit de un păstor, încălcând regulile nemuritorilor și fiind transformată într-o stâncă pentru aceasta. Stânca se află în apropierea peșterii în care locuia.
